Seamănă cu taică-so. Linu a venit în viaţa noastră când trebuia. Îl pierduserăm pe cel ce ne fusese ca un băieţel – Peticel. Eram nedespărţiţi. Mergeam pe peste tot: în mini-călătorii şi în unele mai lungi, pe munte, pe apă, mâncam împreuna, făceam baie împreună...
După ce-a căzut după balustradă şi din realitatea mea, am simţit că lumea mi s-a sfârşit. Nu îmi găseam locul, nu ştiam cum să îmi trăiesc o viaţă din care nu îmi imaginasem vreodată că Peti nu va face parte.
0 comments:
Trimiteți un comentariu